Decembrie 2024
Numele meu este Paul. Dețin o companie de succes și am planuri mari cu ea. Vânzările de vin cresc de la o lună la alta iar acest lucru este o mare satisfacție pentru mine.
Cu toate astea compania vine doar pe loc secund. Întotdeauna am știut că familia aduce cele mai mari satisfacții. Sunt cel mai norocos soț și fericit tată de fiică din lume. Toata casa e plină de unicorni roz și multă dragoste.
Pe Dina am cunoscut-o la schi. Fusesem cu doi prieteni să învățăm să schiem. La prima coborâre pe cont propriu am observat o pată roșie care a dispărut subit în dreapta. În imaginația mea eram un mare schior și am zis că opresc să văd ce se întâmplă. Am început să execut plugul. Nu știu cât de bine am executat manevra, dar cert e faptul că deodată lumea s-a întors cu josul în sus, iar schiurile se comportau ca elicea unui elicopter în mișcare.
Sunt convins că am leșinat de durere. În sinea mea eram conștient că sunt deja pe cealaltă lume. Într-o oarecare măsură aveam dreptate. Când am deschis ochii o pată roz statea deasupra mea și mă cerceta cu atenție:
-Hey, trăiești?
- Da, sunt bine.
Am dat să mă ridic și atunci un nor negru m-a lovit și am leșinat iar de durere.
A stat cu mine până au venit ajutoarele și a venit la spital, susținând, cum aveam să aflu mai târziu că e logodnica mea și nu mă va lăsa un minut din ochi. Când m-am trezit din nou la spital, ea era tot acolo, în dreapta, citind ceva pe telefon.
- Hey, zic eu, tu erai fata ce a disparut de pe pistă?
Zâmbind larg îmi răspunde:
- Singurul care a ieșit de pe pistă ești tu. Și spre propria siguranță ar fi bine să ți se interzică să te apropii de schiuri.
- Dar, zic eu, mă descurc bine, deja mă pricep.
- Da, răspunde ea, te descurci binișor pentru un elicopter cu elicea din lemn. Problema e că nu te poți ridica în aer. Și începu să râdă abținându-se cu greu. Eram sigură că ajungi să ai probleme grave de sănătate. Pot să te asigur că medicii mi-au garantat că nu ai nicio fractură. Se pare însă că ai o contuzie destul de bună. A, da, și un filmuleț super amuzant.
A rămas cu mine mult timp de atunci. A venit să mă viziteze la spital încă câteva zile. Apoi am iesit și în oraș. Am invitat-o pretextând o mulțumire pe care trebuia să o manifest pentru grija pe care mi-o purtase. Apoi am mai ieșit și altă dată. Apoi am ajuns la patinaj zicând că vrea să vadă dacă sunt la fel de talentat. De data asta nu am mai căzut singur. Ne ridicam ambii de fiecare dată de pe jos mai fericiți decât cu o căzătură înainte.
Aceste căzături deveniseră un laitmotiv al relației. Era un refugiu al nostru de unde ne era mai ușor să ne ridicăm împreună.
Într-o escapadă prin natură mă împiedicasem de o rădăcină mai noduroasă și mi-am stâlcit cotul. Dina râzând cu poftă s-a aruncat peste mine. Atunci am răsucit-o și sărutând-o ca să o opresc din râs am prins-o de mână și i-am strecurat un inel pe deget. Pe acest inel inteligent îi imprimasem prima noastră întâlnire, căzătura de pe pista de schi, cu videoul înregistrat de camera de pe casca ei.
I-am arătat cum se face, și de data asta a izbucnit în lacrimi când am întrebat-o dacă zice da.
La încă câteva luni după luna de miere a venit ea la mine cu o cutie. Înăuntru era o brățară neagră din categoria bijuterii bărbați. La activarea cu ajutorului telefonului a pornit mesajul “it’s a girl”. A fost momentul meu să izbucnesc în lacrimi.
Oliviei, fetiței, împreună cu Dina, i-am ales din secțiunea lănțișoare cu pandantiv unul auriu, pe care înregistrasem un video, în care personajul principal, un unicorn roz, transmitea un mesaj de liniștire de la mine și Dina -“Dragostea e adevărată, e o cupolă care te înconjoară, este energia care iți dă viață. Cu ajutorul dragostei te vei face mare”.
_____________________________________
𝓐𝓻𝓽𝓲𝓬𝓸𝓵 𝓼𝓬𝓻𝓲𝓼 𝓹𝓮𝓷𝓽𝓻𝓾 𝓢𝓾𝓹𝓮𝓻𝓑𝓵𝓸𝓰
_____________________________________
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu