taina ei ne urmarește peste tot, cu un râset ștrengăresc, ne face cu ochiul și ne împinge câte un pic mai în față. hai copile, pas cu pas, că mai ai un pic pînă pe linia de tren, e întuneric și nu mai te poți feri în tunel...
traversă cu traversă, calci atent, dar nu contează dacă te împiedici, nu te judecă, nu râde de tine.
umezeala e ușor caldă, senzația te înconjoară și te mângâie, totul e plăcut.
poate câteodată face și exces de zel, te trezești pe cealaltă parte a tunelului și acolo tot mergi.
până găsești și soluția rătăcirii tale, impresia eliberării și a regăsirii se așează pe tine ca praful în urma unei explozii atomice.
tot ce poți găsi în tine e însă e doar un mister, o obsesie, care nu te lasă niciodată singur.
nu mai e
știm
cum era odată
da
cum poți
eram acolo în 43
rupe-mi coloana
colonu
rupe-mi revtrebu
seara vine ca o binecuvânnntare
din același registru
un 3 și 3 de 4
noi avem pe marele în noi
înlatul
înaltul
variații subtile
pe fața
hai
cu toții
ha ce glume
haicuolin-ul
Seara celor ascunși într-un zâmbet spart
Se aduna-n riduri pierdute pe drumuri largi.
Noi suntem tot mai mult un cart,
Noi nu mai suntem de mult un mai.
Prieteni de ieri și de nopți pierdute,
Zile proaspete, mereu abrupte,
Haznale și alge fripte,
Vă rog mă iertați cu tot cu lupte.
Ritmuri corupte și corturi rupte,
Preturi pentru freze scumpe
Ne auzim din mers pe drumuri scurte noi suntem cei fără lupe void commander - game of mushrooms
carițiune amplă și plină de cine știe ce
te apuci de limbi noi să înțeleg
întelegemini ceva, complexi și de toate știe cine
nu se pot descifra chestiunile fără logică
așa-mi și sunt limbile care nu există defapt
rămășițe care aproape că s-au afirmat printre semeni
semenini
am fi vrut sa rămînem peste veacuri
sau viacuri
s-au apus ele
ie-le-n samă și nu renunța, prima...
vai
putem și să fredonăm ceva nou, da? negreala aia cum îi zicea?
/ dar nimeni nu intelege, nu e ce
-să-l lași în pace pe wta
a, ars politica
variații și lucruri pline de importantă
impolitețuri și complezențe fără sens
nimic nu e ce este
cuvinte ample
ieșit
...? Ar fi nevoie în sfârșit de astfel de oameni pentru că indignații nu mai au răbdare. cu considerațiune, wta....
cunoașteți începutul. toată lumea își amintește. dar a fost o tragedie și nimeni nu vorbește despre asta. toată lumea l-a mestecat prea mult în interior și se vede că nu a trecut peste: basculada, furia nemărginită, prima piatra aruncată, jandarmi înfrânți de frica poporului, prima lovitură în figura îndârjită. ioi! ciuma rosie, ciuma rosie!...
cunoașteți ce a urmat apoi. forțele au ieșit în stradă. poliția a ieșit în stradă. mmmilitarii au ieșit în stradă. paramilitarii au ieșit în stradă. medicii au ieșit în să ajute. propaganda a înflorit în strada. rusia se împlică, china se împlică, ue se împlică, sooroși e de vină, transnistria se implică și ea, nici măcar peștii de la Marea Neagră nu stau deoparte, iar ungurii dau cu bombe, bulgarii litoral pănă la Tulcea vor, galiția ar crește și ea, iar strada suferă. ciuma rosie, ciuma rosie..
cunoașteți că nimic bun nu s-a întâmplat. știti că nu merita. dar asta a fost și lumea nu a putut trece peste. durerea e prea mare, rusinea e prea mare, hăul căscat e prea mare. poate trebuia altfel. poate mai trebuia si înainte niște discernământ.
Cămilele sunt o specie de animale foarte demnă, dar până când?
revin în minunata țară deprimanta. noi toți care ne aflam într-o masă de aer masochistă. cine ne mai crede în stare să ieșim din pieile de măgar și să ne îndreptăm privirile spre... ceva
nu cred. nu mai cred. zambete tot mai cariate mă vâneaza constant. halena ce o eliberează mă intoxică și îmi dă senzație de greață tot mai acută.
vai, dar nu mă credeți pe cuvânt, cuvântul poate înșela. mergeți undeva, oriunde chiar așa,
ma ingrozesc, nu ești nicăieri in siguranță. pe străzi te lovesc mirosule subterane, pe drumuri - cele din capătul gradinii, în grădiniți cele din țipetele nepermise, în școli din întunicimea minților masate ușor.
unde ni-e lumina?
mi se-n 'nalță domnul peste diacritice și critice și mi le lovește între ochii triști de îi sare cât colo perechea în plus de sticlă
vai așa merita 'telectualul
ești din alt film...
sunt din aceasta prezență diformă, mă dor articulațiile coloanei dar nu mă ridic, promit. voi purta sacii cu nisip cu loialitate
voi impinge șina trenului cu dârzenie
voi intona imnuri orientale cu patos
voi?
VorBiti
Nu ni se spune așa!
Spuneți deci
Care fost o dată din mare vita de nobil
Cântați aici
Am vrea să avem pe piept doar roze și mulți crini
Acum noi
Aveți doar dreptate și curaj, va înfățîșățî în fata acestui mare consiliu cu mari așteptări, va așteptăm din vechimi și viitorumi
Am zis noi
Aveți dreptate, sunteți noi, actuali, prezenți și
Nu goi
Dar plini cu bunătate și bogății, etimologic, etic, amplu vizionar in culoarea unui cald cad(av)ru. Să dezvolt, să nu las așa, noi cei ce ne lovim permanent între rânduri. Cei ce coacem lănci-n focuri și jaratece să venim cum suntem. Ne mai poate opri cineva?
ne certi?
dar să avem destul, și putere, să vă aducem.
am vrea
și noi
nu mai există cuvinte
cu vîntul te joci dar nu semeni nimic
în vîntul meu
și pe muzica mea...
dar de sub asfalt răsar iar
boboci de flori,
dorinți și dinți.
mușcă iar dinmini
dimineți de primavară
culeși și îmbrățișați
în sfîrșit prieteni
carapace ireală
