și putred

un om bolnav a zis că pacea e moartea națiunii. mulți oameni l-ar considera cel puțin nebun pe omul respectiv și ar avea cel Putin dreptate. dar cu toate astea pacea e o stare fragilă și aproape inexistentă pe terra. pe lună altă poveste!

dacă există un loc în care să te simți bine în pielea ta - te consideri fericit. ferice ție. aceste locuri sunt rare, tot mai puține spații au agățate piei pe cuiere roșii. cineva îți va face observație.

totuși ne mai mirăm câteodată de unele lucruri, Victorii mai mici ca lacul sau cascada dar plăcute la atingere. ei, aceste efemere plăceri ar trebui repetate cât mai des. a se citi anul viitor ne luăm iar țara înapoi. ceva se mișcă să vedem ce.

lucrurile impresionabile se întâmplă peste tot în mod permanent. problema pare sa fie unsă cu acel permanent. niciodată nu e unde vrei tu. zâmbește!

două rânduri mai târziu se trezi prinsă încă în vârtejul unui curent oceanic. se gândi alegoric la un cuib de stridii și chitoti. înot deasupra unui cuib de stridii.

 la naiba cu toate fricile astea. se ridică și porni în pas leneș de somnoroasă spre baia albastră. de albastru nu îi era deloc frică.
 se uită-n oglindă. era aceeași fată. aceeași față nimic diferit. nu mai avea încotro se pare. cu asta va trebui să iasă în lume și să lucreze.





p.s. bere sărbătorile, prietenii știu dece

imperfect

mai am o singură vrere
nu, nu ai, aici nu e epigonii
aici e doar ce vreau eu, nu vezi ce negru e în jur?
normal. e noapte
mereu
e vorba despre perspectivă non-dedublatule
if i've spoken english i've said that you just mumbling there
nu, nu vorbești engleză, nu e nici englezia aici
nu mai vreau să îmi zici negații
tu m-ai adus aici
dar nu am vrut, adică am vrut, dar mai degrabă o consecință, nu, nu
regret să te anunț chiar, dacă crezi că o fi vreo latrină pe aici, nu e. fii respectuos
vreau să cânt 'sunt doar un deal/ și-mi zic în minte/ dacă mi-ești cuminte/ o să fiu si neaaaam'
nici măcar nu rimezi tot
e mai mult decât ma așteptam, mai mult decât trei linii mioape
sigur patru linii îs mai bune
alunec iar...


patru rânduri mai târziu totul s-a transformat într-o armată de pioni interstelari. hoarda celor mai tineri în căutarea celor mai vechi. dramatismul totuși nu are nicio legătura cu realitatea.
cele mai multe dialoguri se termină in cele mai potrivite feluri.
păcat

steven wilson - perfect life

p.s. urmariti Hand Cannot Erase 

viitor sau decembrie negru

1.
poartă pe buze curajul lor
și în inimi tot ce e mai scump,
o lacrimă-n surâs de dor
și corpul lor doar scrum

2.
mergi pe drum și tot ce ai
porți pe tine și e destul
poți fluiera liniștit din nai
îți îndoaie ușor sufletul

3.
carte-n cap carte-n ochi
 înainte că-i lumină
zâmbește moțul într-un colț
noii oameni din țărână

mâine începe revoluția.
la ora la asta încă e liniște și probabil că cea mai multă lume nici nu banuiește ce se va întâmpla
dar avem idiciile
sunt la vedere și sunt de mult timp
încă de pe vremea apărării "sănătății de stat"
sau chiar de pe vreme "roșia montană"
de pe vremea "mickey mouse"

lumea vrea un trai mai bun, lumea vrea și respect. nu ne mai place sa fim luați de proști, nu ne-a plăcut niciodată dar acum ne revoltăm. pentru că au rezultate protestele. pentru că fiecare generație e datoare cu o revoluție.
mâine chiar dacă ieșim să ne uităm la un cer fără fum și artificii sper să fie un cer senin.
vreau ca toți să își aducă un tricolor, să-ți aducă o lumânare, să-si aducă versurile din "Desteaptă-te române" si sa ne unim acolo din nou. pentru că altfel vor ieși alții și ne vor lua viitorul.
vor ieși și vor face scandal.
vor sparge geamuri si vor lovi copii
vor semăna frică si ură
sunt cei ce nici nu pot cânta și vor striga lozinci despre moartea statului


4.

scoți o pană din arteră
și cât mai ai încă timp
storci cuvinte-n călimară
scurgi și rostul lor din nimb

p.s. sau cât de greu scapi de spiriduși?

cămilele

Cămilele sunt o specie de animale foarte demnă. Legenda spune că nimic nu le poate supăra cu adevărat. Chiar și atunci când se simt jignite după ore întregi de chin, vor răspunde violent doar printr-un super scuipat. Violența lor e demnă prin pacifism. Umblă prin deșert sub povara blănii groase împotriva căldurilor, sub povara bagajelor altor specii purtându-și singure tot necesarul de hrană si APĂ. Îndură totul ca un fapt obișnuit al vieții. Dar n-o să găsești vreun cult al lor. Mai mult poți observa că aceastea sunt folosite adeseori ca unitate de plată pentru anumite bunuri/ servicii. Deseori sunt lăsate să îndure mai mult decât sunt ele capabile să suporte și chiar supuse chinurilor prin înfometare și însetare.

Ceea ce ne așteptăm acum de la noul guvern e tocmai această atitudine. Chiar dacă poate nici cămilele nu sunt așa cum scrie în paragraful precedent nici nu contează prea mult. Ne dorim doar niște oameni total dezinteresați de bunăstarea lor și să-și aloce tot timpul și restul resurselor pe care le dețin ca să treacă "cât mai grabnic la propășirea neamului". Și de ce nu ar face-o? Ar fi nevoie în sfârșit de astfel de oameni pentru că indignații nu mai au răbdare.

cu considerațiune,

wta

(http://www.motoafrica.ro/tunisia-2011-douz-camilele-p4/ - sursa fotografiei)

pariu cu ponta

Nu am vrut  sa zic nimic despre tot ce s-a întâmplat în ultimile zile, tragediile câte s-au întâmplat în  România zilelor noastre.
Am tținut o pagină nouă tot timpul deschisă că să țin minte și să mă pot abține. Consider că la câte revolte, și păreri, și rahaturi s-au scurs pe această temă ar fi cel puțin inutil să mai zic și eu ceva, mai ales că nici nu am ceva tocmai deosebit de zis.
Cu toate astea mă tot frământă tema...
Cum e posibil, cum zicea și nemuritorul nostru președinte, ca în anul după Hristos 2015, în București să se poată întâmpla așa ceva? Cum e posibil ca nimeni să nu își poata asuma tragedia? Cum e posibil ca oamenii încă să moară la atâta timp după? Ce vom face la o calamitate mai gravă? Chemăm buldozerele și americanii să facă o țară nouă?
Trei demisii au fost cel puțin necesare, e timpul ca justiția să își facă treaba acum ca trecerea de la cele mai înalte poziții spre cele mai joase și neonorabile să se petreacă în mod logic pentru a acoperi umilințele zilnice la care a fost supusă o parte a țării.
Acest pas e necesar doar pentru a putea trece mai departe. Știm cu toții că schimbările nu se fac peste noapte sau timp de o săptămână. Dar știind că faptele pot fi condamnate și responsabilitățile pot fi împărțite deja se poate vorbi despre un început. Nu cred că e nevoie de meritocrație sau tehnocrație sau cine știe ce cuvânt care sa ămbrace sistemul sub o altă haină. E nevoie doar ca cei aleși să nu fie lăsați să fie îmbătați de putere si lingușeli transpartinice. Mă gândeam la un moment dat că dacă ponta își lua un consilier care să îi zică zilnic ce greșeli face în 3 luni am fi avut un premier strălucit. Bine poate nu chiar strălucit dar unul suportabil era posibil. Recunosc insă că el a caștigat oricum pariul făcut de mine cu imaginea lui de peste tot. A stat cu cel puțin 2 ani mai mult la Palatul Victoria decât mă asteptam.
Dacă unii se așteaptă ca să apară soluții prin aceste articole postate peste tot de tot felul de oameni mă îndoiesc că e nesar sa aiba astfel de gânduri. Soluțiile se afla totuși în altă parte la oamenii care au făcut școli pentru asta, la școli făcute pe bune mă refer.

cu considerațiune,
wta

con-su-m

nu mai luptă nimeni acum, totul se desfășoară ușor și cu înțelegere, caracterele coliziuniste se retrag în zonele lor de confort

lupta intereselor se poartă pe alte căi, alte uși batante se închid cu regim permanent

războiul a rămas în istorie ca și cel de țesut, ca și răbdarea cu care se lucra la el (!)

vă plac covoarele?

sunt moi, țin cald, te poți tolăni pe ele și asculta muzică de cilaut mestecând tutun parfumat

lâncezeala dă peste nas și nu numai

tot pericolul e în media

toată hărmălaia e la proteve

toate crimele s-au mutat în ficțiune

ne e bine cu burgerul în mână și visăm

vizăm la Schengen

și la alți bani în buzunare

cu pașapoartele puternice veri buni, toamne bogate, viitor roz și loz în plic câștigător

dar fără vărsare de sânge

fără vreo cută pe frunte

cu enzima q10 înainte

și pachețele de nămol înapoi

stoned jesus - i'm the mountain

p.s. cine vorbește aici?

post

Fiecare literă scrisă, fiecare caracter tastat, fiecare  spațiu lăsat între e o continuă luptă
O fesă săltăreaţă te poate invita la dans
Un zâmbet  se poate  ascunde după o privire tristă, un gest simplu îţi dă tăria să continui
Trei zile fără mâncare
O lună fără un cuvânt scris
Ani de zile fără suflet

Exorcizarea sufletului în doi paşi
Exorcizezi
Te recuperezi
Apoi totul arde de la sine

Dacă poți mai zi ceva
despre bucurii şi furii
concerte de idei şi aventuri
călătorii prin spații
treceri de culori
aburi şi lentile

riverside - out of myself

cerule

Sub toate se afla aceleași lucruri mereu, mereu se repetă sub forma unor generalizări nasoale inventate doar pentru a ne putea scuza impotența.
În cele mai adânci și ascunse locuri coturile folosite sunt uneori motive de bucurie pentru durerea dulce care o pot provoca în clipe de singurătate, mici ființe ce se simt sociale și pline de pasiune.
Peste toate se pot ridica aburi de alcool, thc, prafuri inrespirabile sau cenuși zburatoare, smoală răsturnată peste sărmani cu idei greșite și afuriți în convingeri
cum unele idei adună mai mulți adepți decât altele acestea pot răzbate și când nu au logică, un alt concept care ne scuză impotența.
Deci ne ridicăm cu toții și luptăm împotriva sărăciei și tot ce primim în schimb nu e decât mai multă mizerie.
În fiecare seară mi se zbate o venă nespartă și pe care îmi vine să o scot afară ca ultima parte a corpului care îmi amintește de o umbră a mea care umbla odată pe pământ cu capul în nori.
Sub piele îmi umblă piersicile și prunele umplute cu viermi belicoși convinși că viața nu e ultima redută

the crow and the butterfly - shinedown [pull remix]

p.s.

https://goo.gl/photos/Tm4pd7D8unw16z9H6

rata

da.. hai să bem ceva
bere? vin? rachie? cognac?
da, în ordinea asta
cine e serios știe ce vrea
pe lângă asta vreau și trei pahare de apă
cu gheață?
da, îmi place gheața

îmi cer scuze dar cum te cheamă?
numele e doar o scuză...
te poți scuza în seara asta
în intimitate mi se zice iubitorul de răți
hahaha
la fel de fericite sunt și ele tot timpul
dar tu?

o singură dată am fost la pescuit și era iarnă. eram îmbrăcat bine dar afară era un frig de totul părea să se ducă dracului. mai era și vânt dar ți eu eram pornit bine. în gând aveam un lucru singur care mă consola și anume ca vodka nu îngheață... știi câți pești am prins în ziua aia? sero, adică zero... dar în ziua aia am intâlnit o persoană foarte importantă... in intimitate i se zice iubitoarea iubitorului de rațe

cage the elephant - cigarette daydreams

p.s.  cu mâna ta mai lungă mă poți tot timpul ajunge, ușor, de parcă ți-aș fi soră siameză. așa patul nu e niciodată prea mare..

nicht

când nu mai ai suficiente negații ce faci tu oare? mă lași aici în mutația mea? mă lași aici singură să tac, la asta mă și refeream când am zis mutația.
sperai că vorbesc despre ochii mei? crezi ca mi se mai pare aia o mutație? păi chiar dacă nu te interesează tot o să îți zic. nu-mi pasă de ea, nu mă simt o ciudată. am ochii mult mai mari ca înainte dar într-un mod ciudat sunt mai atrăgătoare pentru bărbați și știi ca ți-am zis ca eu nu am prea avut succes cu ei.
și unde pleci? crezi că de data asta nu o să te reîntorci? adică ai faci bine dacă mă lași în pace măcar să o faci defenitiv, mi-i suficientă indecizia mea, nehotărârea mea, atacurile mele la propria persoana îmi mănâncă cel mai mult timp iar dacă mă ataci și tu  nu ma ajută cu nimic.
dar dacă te reîntorci zi-mi când o să fie, s-ar putea să am nevoie să îmi iai o pâine. stai doar un pic că așa nu prea sună bine și mă gândesc ca ești un sensibil. îmi aduci și mie o pâine când te întorci? știi florile ce mi le-ai luat data trecută s-au uscat chiar dacă mi le-ai adus în ghiveci. tot au murit că cică trebuie să ai și grijă de ele. iar tu ai fost prea ocupat și nu cum zicea vechiul și nemuritorul smiley.
persiflând acum universul, mai ești supărat pe mine? cu tot cu ochii mei mari? când mi te-ai uitat ultima dată în ei? oare ai văzut că dacă mi te uiți în ochi nu mă mai poți minți? poate ca aia te și face să tot pleci, nu poți avea nimic pentru tine. știu. și mie îmi e dificil câteodată. mă uit în oglindă și mă pierd. mi se face rușine când văd privirea aia atât de nevinovată. nu mă prea reprezintă. eu am fost, chiar dacă atât de nehotărâtă, o luptătoare, și a trebuit să fac multe. de unele lucruri nu sunt mândră.
dar să aduci și bormașina. adică poți să o aduci? vrei te rog să îmi repari cuierul ăla de pe hol că chiar dacă acum am ochii mari tot nu mă pricep la tâmplărie și nici mâinile nu mă ajută deloc. poate dacă aveam mâini mai mari era mai ușor
ce zici, vrei? ce stai acolo ca un mut?

puscifer - grand canyon

p.s. Écoutez-moi!
https://goo.gl/photos/F31FpHH93SAQxV68A 

clasic

clasic
cum ziceai si altadata daca cerul e cuminte pe cine mai condamni
nu mai pot sa te iau ca pe o masa
ce masa
masa critica a tuturor cuvintelor
necuvintelor
s-a mai zis
mai-ul e al meu
ma faci iar greu
grea
nu vreau
trebuie
pretext
daca tot vorbim neintelese macar sa  o facem bine
nu
si in modul prelungit al nibelungilor care nu se mai satura de sange si metal inrosit
mituri create din nimic.. cele mai bune pana la urma.
koku a fost in vama
vama a fost in ea
si cele mai multe cuvinte ii apartin

SÓLSTAFIR - LÁGNÆTTI

random.

we call it random stuff, like then you see the sky in a special day so the sky seems different...

undeva se cutremură un pic de inimă prinzând în brațe un mic obraz...
prin timp se perindă încă asemenea evenimente, poate chiar mai des decât într-o imaginație odihnită și optimistă.

also, in a random line of events we can see special things. but this, whatever we see, is still a random and not an extroardinary event.

- nu am zis niciodata că nu m-ai putea face chiar mai fericită decât aș putea eu fi vreodată în viața mea. nu, deloc, în mod sigur. problema e că nu cred că chiar asta îmi și doresc eu - să umblu cu un mic zâmbet pe față tot timpul ca o mică idioată din lumea nevestelor nebune și distruse în golăciunea lor de toate zilele.

so, the entire ideea is - every little thing in life probably is just so special as you can see it. but, d'ont underestimate the power of time making wrinkles after so much smiling.


"ca un mic călător de mic copil
mă cațăr acum pe un mic catâr
mă tot gândesc la tot ce-a fost
la ce a mai fi
și mi-i că pornesc iar la drum
spre noi minuni/ minciuni
și luna cum e încă barbară
soarele încă antitezic cu ea
ne va urmări în călătoria amară
spre cuceriri și iubiri de vară
cu morțile ei de joi
si cele cu vamă"

Alastis - Eternal cycle

p.s. seria celor două cuvinte care pot forma un al treilea astfel încât pronunțate unul după altul să fie un neadevăr.

#dedinainte

mi te cheamă câteodată noaptea să-ți zică absoluturi
eu cânt mai bine pe-ntuneric și pe cald mai ales
nu te-am întrebat nimic, nimicule
nici eu nu ți-am zis mare lucru, decât unul micc
vreau și eu totuși să mai cânt
iar eu din kind în cand să fluier
un picior mi-aș alege
iedul sa m-alerge
să-i dau culoare și poate altă lege
să consume negative energii și erjhagiboh...
nu mai plânge că îs bine
știm, și noi, și toți, și alger...

copile iti zic dinou
ia un pic pune mana pe stilou
invata unaalta, dela unualtu
si vezi cum faci sa fie bun
daca te arunci incet in viata
poti sa ajungi sanumaintri stii situ

de la mijloc în jos
doar minune și os
de la mijloc în sus
abis și presus
cu toate mai am ceva
dar din ochii tăi din nou
mă cheamă magia
și un chiar alt fior

aruncă-mi pixul acela-n ochi
ca și așa-mi orbește
de la soare, nu, de la lună
și a stelelor cunună
de albastru inundă
totul și tortură
nerv
și melc
și prescură

superheaven - dig into me

la-nviere

serios dacă mai înțeleg ceva
nici eu. e prea târziu
târziu ești tu. hai în pădure
lasă-mă cu submunții tăi, nu mă ajuți cu nimic
te desfășori iar peste tot și tot nu te vede nimeni
o fac cu grijă, mă topesc ceață în zori și adorm rouă pe mac
aseară mai era un pic si te plezneam
ac mă făceam și te coseam de perete, ți-ar fi plăcut?
sunt unul și același și mai tot timpul mai mulți
ești ceea ce bei, ceea ce crezi, ceea ce te înconjoară
rugăciunea viitorului cum va fi?
am un viitor incert pe mai multe direcții, păstrează-mi puterea de calcul suficient de mică să nu-l aflu
de azi in doua zile
zi-absurd mileniu

muse - dead inside

p.s. să vorbim iar despre oameni

       să ne-mprietenim cu ei

       sunt ceea ce suntem si noi

       punti absurde intre idei

roreala redprindra

Ca un mare loc cu soare
inima mereu-mi tresare
si aduce-ți la picioare
dragostea mea mare

vreau să mă întorc ca un om care se vrea stăpân pe situație, ceea ce mereu s-a vrut parte a comportamentului meu de om matur. domnișoara zâmbește strengărește de la o distanță de un metru de mine. e distanța la care doi oameni se pot atinge doar dacă doresc ambii. fără să aibă vreo noimă mi se afișează zâmbetul demult uitat de casanova.

Cele douăzeci și trei de mărgele
ce mi le dăruiești la ocazii cu mare plăcere
le-am aruncat în mare, să se spele
de rușinea pricinuită-n durere

sunt singur când chiar mă întorc și zâmbetul meu cuceritor se sparge neputincios de asfalt. dramatic. moment în care dacă nu m-aș fi lăsat de fumat sigur aș fi scos o țigară din pachetul ce l-aș fi luat din buzunar și mi-aș fi aprins-o în mod obișnuit păstrând aparențele pentru singurele ființe vii care mai existau, aceștia fiind secularii copaci ce se întindeau în întunericul nopții. conștient cam cât de penibil sunt îmi iau și situația ce mi-am creat-o în cap în care singur cu tot cu picioare m-am băgat și o sparg și pe ea de asfalt.

asCultă firicel de praf
sunt și eu un epigraf
scurt și nefru epitaf
pe urme-ortograf

intru-n pădure și mă prefac că nu am oprit niciodată, că ledul albastru nu se transforma încet într-un felinar pe măsură ce mă afund tot mai mult, far nebun în liniștea grea a unui motor ce iar gonește. crude simțiri ale unui om părăsit din nou de putere. un om care nu știe dacă poate suporta toată presiunea situației în sine care îl puse pe drumuri fără rost. Hai emergescule, ce mai gândești?

pct ths

    forest of shadows - november dream


p.s. +40.44

rubrica nemuritoare

Atunci când crezi că totul moare,
că totul pare să se scufunde iar,
că acum e chiar ultima oară,
rescrie-te
si-adună-te mărgăritar!
Nu mai te ruga de lumină
nu o mai întrista,
nopțile îs așa cum pot și ele,
te rabdă în insomnii-petale,
rescrie-te
ca cel de-i mohican...
Știi că tot mai adânc te duci,
mai adânc e cald
și te-neci în lacrimi și sudoare
nu e decât natural,
și rece
ca adevărul de la mal.

Recită la radio doamna de la rra. Drumul nu pare să ducă undeva, iar acest aspect se reflectă și prin ledul albastru al singurului post de radio pe care îl prinzi în mașină. Nu gonești prea tare și nu pentru că ți-ar fi frică să nu te surprindă vreo curbă, e simplul fapt că nu te grabești nicăieri și astfel guști fiecare mișcare de volan, schimbător, sau pedale ca și cum demult aparțin corpului tău.

De câte ori ți-am zis,
noi, noi avem acel abis
care ne leagă chiar jos de tot
cu sângele de be-he-he-he-mot...

Cântă cu voce adormită ledul albastru din dreapta volanului. În depărtare, având o porțiune de drum mai dreaptă, vezi pădurea ce se ridică ca un zid negru. Apeși pe accelerație ca un scelerat urmărit. Te și uiți-n retrovizoare, dar e întuneric acolo. Te apropii cu turații maxime de intrarea monumentală a pădurii. 

aaaaaaaaah!

te sperie ledul sclipitor exact când parcurgi trecerea. Te sperie atât de tare încât imediat apeși frâna și realizând că nu oprești imediat o tragi și pe cea de mână. Începi o mișcare de rotație trigonometrică și maiestoasă care se oprește după primele o sută optzeci de grade parcurse. Deschizi ușa și ieși.

Toate aceste schimbări din politica romînească nu pot decât să facă bine, a declarat un apropiat al președintelui României, iar Paul Rebergean prin soluția lui, scoasă acum la lumină si promovată intens în întreaga lume, nu doar că va desluși în sfârșit calea pe care vom putea pune lumea africană în mod definitiv trecută prin atâtea atrocități în istoria ei, dar ne va consolida încă o dată în poziția de lider regional și international promovându-ne în noul G10.

Afară e puțin răcoare. Curioasă vreme de vară. Te întorci și-ți scoți un hanorac de pe banchetă, Îl tragi peste cap și atunci observi pe cineva în reflexia geamului portierei. 

iar acum rubrica nemuritoare - dragoste cu amvoane

sixx:a.m. - drive

p.s. like and share https://www.facebook.com/pages/Mandor/335310563339591?ref=hl
p.p.s. 20:22

1m0g1nat1e

în exercițiu...
lumea a luat-o încet pe o cale a panicii. totul acum, dacă urmărești știrile, se rezumă la crimă (nu și pedeapsă) și teroare, minciună sau conspirație. dacă suntem atenți însă, putem observa că în prezent (adică ca zona temporală - ultimii zece ani să zicem) e un nivel al securității cu mult mai înalt decât in perioada interbelică de exemplu. cu toate astea, dacă nu am dreptate și totul se duce inevitabil de râpă, care ar fi un scenariu, cel mai rău?

dacă urmărim firul epic al prezentului...
se va institui în câteva state europene starea big brother [hello EUrasia and EAstasia]
rusia va alimenta în continuare diversiuni teroriste în ucraina, și va incepe altele noi și în zona nord estică a statului. Ucraina va fi total inguvernabilă, granițele ei vestice vor fi puse sub presiunea celor care vor încerca să plece... Foamete, Urgii, Țipete, idioții
franta și  anglia își vor monitoriza și teroriza cetățenii musulmani (și nu numai), astfel încât tot mai multi vor deveni teroriști. germania oficială va chema la calm în timp ce extremiștii germani vor prinde rădăcini electorale tot mai puternice.
moldova va fi zguduită de conflicte interetnice, conflicte armate vor aparea in sudul si nordul semițării, transnistria nemaifiind susținută financiar de rusia va reîncepe să tragă. Măcel, Agonie - teroare din secolul XXI
romania se va implica neoficial livrând arme și suport informațional și diplomatic
ungaria, bulgaria, serbia vor lega un legamânt cu rusia împotriva ordinii actuale încă a europei
statele unite vor interveni iar in orient pentru a opri isis, care vor lovi peste tot in europa
statele unite vor interveni prin intermediul altor state în europa
statele unite se vor infiltra in china
one center va fi doborat
china se va infiltra tot mai mult ÎN rusia, cumparând tot ce se poate pe partea asiatică a țării
în brazilia va incepe o revoluție a sărăcilor. la putere se va instala noua guvernare comunistă. cuba va jubila în săracie și încă în VIAȚĂ


australia va participa la eurovision ȘI jocurile olimpice de iarnă

insomnium - shadows of a dying sun

p.s. dedesubt se vede mai bine

1000100001?

 Câteodată te trezești că ești în mijlocul orașului și nici nu știi de ce. Îți tragi mirat și gluga de la geacă peste cap și te duci nervos și nedumerit mai departe de el, centru nu glugă (care oricum ar fi la feminin și atunci nici nu se pupă cu pronumele de dinainte. Vai!), să cauți locul pe care tot vrei/ ai vrea să îi pui un nume al tău. Cu toate astea te râcâie tare că uite cum umbli tu prin centru flămând și doar puțin de dubios înghețat în genunchiul stâng ca și Emergecul pe la începuturi de viață epică. Când te gândești la asemenea oameni care nu există de fapt, care nici ca idee nu se pot lăuda cu prea multe, niște oameni care trăiesc doar într-o singură minte și niciodată pe altundeva, ca în versurile lui zemfira, aproape că ți se face milă de ei. Dar în vene îți curge omnipotentul care îți dă aripi mai ceva ca taurul ăla roșu cu marketing mai mare ca jumătate de Africă și formă asemănatoare ca apa cu zahăr a bunicii. Știi că azi e ajunul unui crăciun vechi, știi că azi s-ar putea iar să fie cea mai rece zi din această iarnă, știi că asta îți afectează circulația sângelui și, din această cauza și pe a ta, așa că depui un efort mental mai intens pentru a fi atent la trafic deci să observi semaforul care tocmai s-a înroșit.  Oare Emergescu ar sta la semafor? Da, el e un tip care ține mult la reguli, la fel și Tengu, dar nu neapărat Koku, în niciun caz Dohu. Oricum nu o să fie nevoi de prea multe semafoare...  

 Verdele ți se imprimă pe retină. Te gândești că dacă ai fi fumat acum ți-ar fi înghețat mâna stângă mai tare, și că tot fumul expirat ți s-ar fi refugiat în glugă, tot la cald. Nu te poți hotărî dacă fumul ar fi fost mai fericit așa existând, sau ipotetic fiind se simte mai bine, tot ipotetic, pentru că nu ar face ceva rău unui om, care oricum umblă pe afară prin frig degeaba, deci tot cu mâna lui și-ar fi făcut-o. Pe străduța pe care tocmai ai ajuns cineva strigă prietenos către tine întrebându-te dacă știi unde e centrul. Îi arăți cu mâna fără țigară a ta spre mâna ei cu țigară care tocmai se întâmpla să se îndrepte spre locul care o interesa. Se oferă să îmi orfere jumătate bună, încă nefumată, dar refuz simplu cu un zâmbet în gând și cu un spate spre ea. 

Koku oare fumează? Cel puțin a încercat, dar dacă încă fumează urmează să se lase. Tengu nu fumează nici nu s-a gândit la așa ceva, Dohu e fumător înrăit și neimportant. 

 Te uiți la telefon și e prea frig totuși, și urmează să se facă și mai frig. Te întorci ca și cum exact pentru asta ai ajuns acolo și o iai spre stația de autobuz care ține acum de aceeași companie, dar cu alt nume, mai de jurnalist așa, și ți se arată salvarea cu două cifre, trei și zero, iar în minte oare Tengu ia autobuzul?

thc

blue october - debris

p.s. => album Sway pentru toți!
p.p.s. ...pentru primavăra apăsați replay!