ar bate un vânt nou mai tare,
10 septembrie 2022
arbaleta
ar bate un vânt nou mai tare,
03 septembrie 2022
icar
se prelinge sub priveghi,
și de moare încă o dată,
el zbura înalta hartă.
21 iulie 2022
categoric
gol dar negru e sufletul, adânc și roz ca tămâia din nori să fie - totuna
ce va curge tot va umple pâlnia
cu fluidele lumii
iar dop - păr și unghii,
pielea de pe față și chiar întregul cap va fi
ricoșează mereu câte o rază dată naibii de prin geamurile înalte,
te lovește, te innebunește, te scoate din sărite, și totodată îți trece
de parcă ar poposi
un fulger din prăpăstii
de rămân urme arse
și cenușa se scurge prin venele unei țigări uitate
se pretinde în jur soare, luna, iarba înaltă și copaci seculari
iar pe cravate se poartă cactuși, tequile, rom și ochi hilari
se mai cer rime perfecte
și mai faine ca unele diamante
deosebit de imense
ca un organ care îți scarpină pe interior mintea-n depeșe
thc this
19 iunie 2022
dela06
totul e să nu repeți, totul e să pui grămadă diamantele, să le pui în formă de gogoașă, să le arzi, să le spargi cu alte diamante, să le lichefiezi, totul e să nu te oprești
de sus totul arată diferit. dispare percepția de spațiu. devine un tablou plat - o arătare pestriță de nimicuri neimportante. nu se pot vedea detaliile, nu se poate vedea frumusețea lor. imaginea de ansamblu are sens doar când cunoști și fiecare element atașat de tot-totul. altfel rămâi nepăsător și rece. din capsula de sticlă pământul era însă pictat frumos. o furtună de origine acoperea regiuni importante din europa, peste zone istorice ale franței si germaniei. vânturile puternice, precipitațiile care iar depășeau cantitățile nou-normale, temperaturile scăzute, toate duceau la pierderi economice pe diferite paliere economice. înaintarea furtunii era lentă și sigură, distrugerea pe care o aducea fiind comparată cu cele din războiul de trei sferturi nu doar prin amploarea acesteea cât și prin valmasagul gălăgios produs. liniștea din cosmos era însă totală. poate și din această cauza HAR 3 era atât de calmă în efectuarea monitorizării vechiului semicontinent. totul părea să se desfășoare conform previziunilor calculate și a planurilor aplicate peste ele.
istoric vorbind programul HAR a pornit politic normal. primele 2 HAR nu apucaseră a fi lansate. planurile erau perfect realizate întodeauna pentru a fi duse la sfârșit, unde sfârșitul reprezenta, desigur, aplicarea satelitului pe orbită. politicile, însă, se schimbau și la fel și programele orbitale. la fiecare schimbare noul lider actualiza planurile și mai adauga o unitate denumirii. HAR 3 a avut noroc cu sine însuși fiind și prima IA care a făcut programul de operaționalizare și respectiv lansarea pe orbita în regie proprie și autonomă. când a ajuns în spațiu și-a transferat controlul înapoi pe t.rra îndeplinind cu succes încă o etapă de rutină din programul orbital.
prin lupa imensă putea observa nu doar t.rra. putea urmări luna, de asemnea urmărea si m.rte, j.pter cât și stele adevărate. operațiunile principale erau cele de pe planeta de origine acestea având și rezultate efective, celelalte misiuni fiind doar cu rol secundar, științific.
01 iunie 2022
little baby
08 mai 2022
dela05
totul e să ajungi să continui, să simți cele mai intime inele interioare, să le șlefuiești strălucirea, totul e să nu te oprești, diamantul să crească și să devină scopul în sine.
în respirația mai închisă la culoare este și un miros mai dur pe lângă cel de struguri fermentați. să fie agavele albastre, să fie poate o aromă de melasă a trestiei de zahăr, sau poate chiar zahărul din cerealele atent selecționate și fermentate, filtrat apoi de șapte ori pentru un gust cu adevărat fin? elementul închis la culoare se vrea masculin, caracterizat de simțul orientării și al competiției, cu sau fără rost. de cum a intrat în cabană a știut în care parte e hăul, în care parte e pădurea, în care direcție sunt sateliții și solul ușor distant de podelele încăperii. a știut că geamul e o vulnerabilitate, dar nu l-a astupat pentru a lăsa sunetele să pătrundă prin el, a știut cât de ușor ușa va ceda, dar nu a pus zăvorul pentru că este tot timpul pregătit. a lăsat totul aparent neglijent securizat pentru a da senzația de nepăsare - o tehnică importantă fiind aceasta, și anume, cea a desimulării.
sub cap se odihnește brațul drept, iar sub pielea de la antebratul drept se mai aprinde intermitent un led (fiind de dimensiunea unui miniaccident vascular și dealtfel de aceeași culoare). puțin redundant și acest led deoarece deja e și transmisă alarma în ovoidul central. acesta era în stare de alertă de ceva timp pregătind descărcările de hormoni ai stresului și ai plăcerii, asteptând doar cel mai potrivit moment de a acționa și impulsurile către creier. nu va dura mult până când masculul se va fi rostogolit din locul cald în care se află pentru o eschivă și un contraatac nimicitor.
03 mai 2022
Merde
Centrul universului prezent,
Sunt un virus viu, chiar mortal
Oprit de tot ce nu poate fi imoral.
Omorâti-mă cu pietre aurite,
Cu harpoane de argint vrute
Și îngropați-mă adânc în pământ
Să crească mărul care mă simt.
Iar pe cerul jos, pe sub stele mărunte
Umbla păsări albe c-un ochi în frunte,
Pe soseaua roz plină de păr verde
Doar urechi și francezi cu merde.
13 aprilie 2022
dela04
10 aprilie 2022
grandoare
01 aprilie 2022
civilization VII: uKraina
să întoxicăm un pic media!
cine ar fi crezut, nimeni nu ar fi crezut, dar putin a intrat in uKraina. a atacat oameni cu armele și adolescenții lui care încă nu știu nimic despre lumea prezentă și mai ales nimic despre lumea trecută.
cine ar fi crezut că va bombarda, va ataca cu rachete, că va ataca civili, oameni liberi care au tot dreptul sa se identifice ruși sau ucraineni, daci liberi sau plante exotice.
acum se consumă coloane de mame și copii, viitorul țării care pleacă, pentru a lăsa niște scelerați sa tragă cu arma în alți oameni, să distrugă clădiri și drumuri, instalații petroliere sau alte infrastructuri.
acum se trasează în jurul rusiei o linie albă pe care nu au voie să o traverseze, care încearcă să îi încercuiască, să oprească răul, să oprească ura, să oprească moartea.
dar ei nu se pot opri, dar ei nu vor să se oprească. imperiul revine și vrea să își reia locul de glorie și să împărtășească ce au ei mai scump - violența și limba rusă.
dar pâna la noi ordine rămân antibeligerant,
30 martie 2022
antibeligerant
cam o dată la 30 de ani se întâmplă o mare schimbare, sau poate mai potrivit un cataclism. de obicei cel puțin o dată la generație, concept care reușeste să clasifice un grup de oameni în cea mai mare putere fizică și creativa care este adusă cu picioarele pe pământ sau mai potrivit în genunchi și cu capul în nisip. una a fost in 1914, alta în 1940, a mai fost ceva prin '70 dar mai serioasă a fost prin '89, apoi recent prin pandemie si ia uite că încă una mai vine.
le-am enumerat cele de mai sus fără a fi însă o listă exhaustivă dar desigur nu se poate compara ce a fost în '40 cu ce a fost in '89 sau chiar și acum, încă. dar de la raptul Crimeii știu că simt acut o neputință sfâșietoare în care nu mi se pare ci ne îmbăiem cu toții cu mare nonșalanță.
e evident că în perioada postmodernistă în care toți au trecut cu bunăștiință de realitate și adevăr, unde fiecare are credința lui ar fi cu totul absurd să speri și să ceri lumii o oarecare raționalitate, o principialitate după care toți să ne ghidăm astfel încât să se poată depăși starea de conflict fără a lăsa să se scurgă din noi toți sânge și venin, tot ce e mai bun sau mai rău și apoi să murim colectiv întro mare și minunată furtună cosmică si desigur nițel atomică.
cu atât mai mult acum ne vom confrunta cu opinii total diferite, total incorecte sau inumane, poate unele lipsite de sens. unele se vor lega însă de demnitate, de viață și iubire și vor fi cele ce încă vor mai da speranță. poate prin ele ne vom si regăsi și vom putea duce lupta care pare ca va să vină și peste noi
până la noi ordine rămân antibeligerant, wta
26 martie 2022
dela03
undeva în pădure se ascunde o pereche de luminițe. aceste luminițe sunt mascate de trei lentile rotunde prinse întro pereche de cilindri negri. cilindrii sunt orientați către un mic pătrat puțin luminat. pătratul își păstrează constant lumina și variază doar în intensitate scăzând tot mai mult. semn clar că nu se mai adaugă lemne pe foc, semn că cei care trebuiau să o facă au adormit. perechea de cilindri este coborâtă și ascunsă întrun rucsac, rucsacul este ascuns în spate. frigul aici nu este înfricoșat și mușca neintermitent de tot ce este in jur. arborilor nu le pasă, urșilor adormiți nu le pasa, vulpile încă nu au ieșit afară dar nici lor nu le-ar păsa. cele trei luminite par că se uită un pic înapoi, spre interior, căutând imagini din spatele lor. sunt doar niște oglinzi convexe care reflecta miile de stele strălucitoare. un satelit șerpuitor se mișcă în viteza împroșcând lumea cu unde radio. o sclipire și ochii reprind viață punând în mișcare tot ansamblul. acum va trebui să se miște astfel încât distanța până la pătratul tot mai întunecat să fie tot mai mică.
de la fereastră printre firele de țesătura textila înflorată de maci și flori de gheață se văd umbrele focului cum se mișcă agale. undele fotonice îmbracă totul întro atmosferă cu reflexii irizate. nu se știe dacă în ele stă tot universul sau măcar cabana adormită. triunghiul de luminițe trebui să intre. va apăsa pe clanță iar aceasta nu va ceda. va trebui să caute după sculele de sabotare a butucului. norocul luminițelor e că ușa nu e închisă cu zăvor la interior. cu o mișcare expertă va accesa setul de spart încuietoarea. nu e greu, e simplu să acționezi un arc și apoi să inițiezi mișcarea de rotire. ușa se va deschide singură, moment în care frigul este scăpat înăuntru.
să nu te repeți, să fii mereu alfel, să nu repeți. să ai alte imagini, alte sunete...
19 februarie 2022
leagan
capse mici îndesate
am pe buze înțesate,
ai iar un fel de ir
de le crapă după fir.
ochii legănând iar
o mare să-mi dai in dar,
nu aștept umeri moi-
suntem pe lume doar noi
05 februarie 2022
dela02
undeva într-o cabană lângă un șemineu este o blană. lângă blană este o sticlă de șampanie deschisă și două pahare umede. unul are urme de buze și aromă de trandafir, celălalt este mai uscat și răsturnat. focul trosnește, absoarbe umezeala, aruncă umbre după mobile și sperie frigul din cabană. frigul mai bate în geamuri, mai încearcă ușa dar nu are curajul să intre să deranjeze cuplul care respiră ritmic. respirația blondă este abia perceptibilă, respirația mai închisă la culoare sperie și urșii de prin împrejurime. în dreapta șemineului se ascunde o mică sursă de lumină artificială. lumina indică că există funcționalitate. e puțin redundantă pentru că sursă de lumina este conectată la o sursă de curent electric comună cu o sursă activa de sunet. sunetul se vrea liniștit. pare să fie o lucrare la saxofon si pian care nu alt scop și ține tot stresul afară. cabana nu pare a fi decât un sanctuar, chiar dacă pe o parte a cabanei se cască nesfârșitul aerian în sens negativ față de axa orizontală iar pe cealaltă se impune o mare verde întunecată în sens pozitiv.
de la zero. să nu te repeți. să fii tot mai conștient, nu repeta...
29 ianuarie 2022
osanale
21 noiembrie 2021
ireverențios
mă asculți, mă scufunzi
sau în puf mă îneci,
nici nu neg mă deseci.
mări-tavan încastrat
nu m-alungi nici ratat,
carpe diem și șorici
nu e viață cât e brici
nu care strigă primul
ridică neapărat nulul,
haide jos pe podea
am găsit o acadea
13 iunie 2021
elixir
un tunel cu perspectivă,
ca un om fara alură,
ca un iepure sub o iapă
nici ulei-n ochi, nici apă.
un zâmbet ascuns aseară,
un îndemn simțit iară,
un pământ puțin prea mic,
mă înec în praf mitic.
o roată civilizată,
o fantomă cicatrizată,
o fructă aromatizată-
nimic nu mă ține-n viață.
08 mai 2021
delazero
de la zero să sapi din nou în tine. totul e să fii tot mai conștient. totul e să ajungi la cele mai intime inele interioare. totul e să scrijilești în cenușă ce rămâne apoi. trebuie ca totul să fie rearanjat. toate moleculele să fie înlocuite. totul e să nu te oprești din schimbat. totul trebuie să fie înlocuit, să nu repeți, să schimbi, totul e să folosești alte modele, alte cuvinte, să fii altceva, să mergi pe stradă ca un ecou aleatoriu.
de la zero să începi cu un mic avantaj. deja știi cuvintele, deja știi mersul. acestea se pot așeza singure pe suport. nu trebuie decât să lași degetele să se miște singure, așa cum s-au mișcat mereu. așa ne place să credem că suntem o duzina de creiere care mișca lumea. zece creiere mici, unul mai umflat și unul care nu gandește.
de la zero să te cațeri din nou pe culmi. tot efortul pe care va trebui să îl faci. toată perseverența pe care va trebui să o consumi. iar aceasă perseverență consumată naște toxine. toxinele fiind rezultatul la bourbonul de după. totul e doar bourbon. în sânge nici nu se știe dacă procentul de eritrocite e măcar egal cu cel al gramelor de alcool. totul e să nu îl lași să scadă altfel toxinele preiau comanda și culmile devin tot mai amețitoare dar ireale.
12 februarie 2021
rage
cu rechinul prin subsol-
nu are palme pâlnii ochiul
21 octombrie 2020
Dare
pui pe cap de la fete,
mai am doar puțin foc
nu mă arde, nu mă joc!
caporal și ceva stele
pe planetă fara apă
canibal cu perspectivă
11 octombrie 2020
antiizolare VI
Noaptea e înfiptă adânc în fiecare mișcare a noastră, iar trecătorii sunt tot mai amețiți și ei. de departe iar se aude câte-un bass sporadic poate chiar si ceva urale dezacordate. știi că ai fi preferat totuși să fii altundeva. mai știi că nicăieri nu ești la locul tău. te cauți în viitor și ești asezat pe canapeaua ta - totul pare normal, iar când ești mângâiat, te simți fericit.
cu un rânjet te desprinzi, dar ai norocul că nu te poate vedea, hai sa ne mai și odihnim, unde e berea aia?
în sinea ta adolescentul se mișcă tot mai vivace. ai da foc la toată lumea, ai îneca tot universul cu întuneric, te-ai alia cu toți sau oricine, nici nu stii ce să crezi.
e târziu? suntem toți? cui îi pasă? cred că suntem toți. ești beat? eu să fiu biat? da, ești? eu sunt jean. nu ești jean. nu contează jean boxează. gowd, ce glume!
drumuri pietruite, drumuri lungi, drumuri chinuite, drumuri de fier. cum te așezi în tren totul e somn.
dimineață ești singur, pe o parcelă de iarbă îți arunci singur sieși o bucată amară de fiere. e frumos că nu atentezi la uniformitatea primaverii crude. aripile ce le aveai cu o zi înainte se zbat rămase pe ceva dale, ti-au rămas doar niște cioturi care te împing în jos.
06 septembrie 2020
Veranda
Ca să îmi săruți exact
Buzele, sânii și pielea roz,
Departe e lumea - colhoz.
Cu brațele întinse terestru
Mă îmbie un praf celestu'
Cam ca un păianjen galactic
Îmi doresc stelele, practic.
Mă picuri cu gheață, cu soare,
Cu stil și cu puțină ardoare...
Mai lasă drama și iartă-
Cu ceara și apă, și ambră.
07 august 2020
olive
Carapace fără pace
Iar mă prinzi - îmi dai capace.
Am pe spate verzi petale,
Se rup în vremi amare.
Cum în ochi iar am aripi,
Nu zbor doar iau inimi.
23 iulie 2020
Antiizolare V
15 mai 2020
mentol
12 mai 2020
antiizolare IIII
23 aprilie 2020
antiizolare III
thc
20 aprilie 2020
regiment
fiarele de nisip - galbene carcase,
iar de sub ele mereu s-adapă
mitoza ce-n minte ura sapă.
parcă e totul doar un absurd vis,
cu aripi și inorogi în bleg abis-
cum le sunt tăiate vajnic hălcile,
umpleți de carne albă bășicele.
presimți un mare puhoi de arme,
ne ies din oase și din alte mame
începi tot ce demult este început-
un război în genunchi deținut.
thc
16 aprilie 2020
antiizolare II
12 aprilie 2020
Tuareg
Muntele dispare în zare;
Pe sub picioare se cere-
Nisip alb de sub gene.
Carne alba între unghii,
Nu e clar, nu e funghi;
Cortul se închide var-
Peste inimă gol avar.
Și zăbrele peste ochi,
Nu e sticlă, nu e gnochi;
Piatră neagră de moară -
Ce a rămas bun să dispară
thc
Highly Suspect - Wolf
06 aprilie 2020
antiizolare I
ploaia e doar o amintire acum a furtunii care a fost și a adormit praful inimii. în gloata de îmbrățișări necunoscute sub zâmbete umede, umbrele confuze și iarbă fierbinte încă se mai simt fiorii unei melodii cântate alene.
în spate e mai mult loc, dar nu e așa de departe de scenă, iar pe jos sunt aruncați saci cu fân.
te arunci în liniștea lui și te întinzi, iar liniștea se lipește de tine.
îți vine să pleci, iți vine să stai, îți vine să nu fi venit deloc.
lânga tine mai e o ființă... era tot timpul acolo?
cât timp a trecut de atunci? 7 ani? 8 ani?
ce faci?
ce? stau, sau eu te-am intrebat?
dar nu, sunt cu 2 prieteni, sunt mai in față/
sau -e ok să stai jos, e muzică/
sau -e plăcut, ai voce frumoasă/
sau -e o seara minunată caldă și adumbrită/
deși - mă gândesc la altcineva și mi-a murit cartela, deci nu mai am canal de comunicație cu lumea//
hey hai sa fumăm mai încolo.
o să stau pe aici
hai, vii?..
nu a mai fost altceva,
dimineața castelul râdea printre carii de îi salta acoperișul.
thc
14 martie 2020
estuar
să ne ajungă la toți pe gene,
să curgă de sus, poți cerne,
ochii în cer să tot geme.
Cu apa amară a acestui lac
algele negre se leagăna vag,
poți cere și un rechin black
de cei albi ne-am legat culag
E totusi liniste aici, de tot-
nu bass, nu chitara, nu sort.
ne roade nisipul cel mai hot-
în seara asta delirăm în port.
01 martie 2020
Rest
23 februarie 2020
ares
și un cui în curcubeu
porți un zâmbet cu mult fler,
suflet crud, curat zeu.
cu un cui adânc în piept
umblă toți - dureri stinse,
dar prin sângele din sept
se nasc iar flori aprinse.
iar cu sabia din spate,
cea cu solzi și pietre scumpe,
fără sens iar răzbate
inimi albe stafii umple.
19 februarie 2020
Glumă
Nimic, fii sincer
Mi se pare că nu înțelegi ce aș vrea cumva să zic
E ceva greu de crezut
Mi se rupe, chiar mi se rupe. Totul e doar o hârtie albă pe care nu trebuie să mai scrie nimeni nimic. O hârtie imaculata e mai ok decât un măgar cocoșat
Tot vorbind așa poți ajunge fix nicăieri
Dacă îmi tot îndoi coloana de o mie de ori ajung la lună
Nimeni nu mai zice o glumă serioasă pe aici
dacă îmi dai diseară mâna, găsesc eu o gluma bună
09 februarie 2020
Eare
Vorbe lungi, subțiri uretre
Ca un tren cu semafoare
Roșu, verde, fața-ți floare.
Cum e gerul tot măr strâns,
Nu ai guler mai surprins,
Nu te prinde de obraji
Doar spectacole în brazi.
Mai aproape - chiar în piept
Sare prost plămân defect
Dar e spart, e tot plin
Sânge albastru - cort pelin.
25 ianuarie 2020
lear
nu vii, mai degrabă chiar deloc,
în dar cerne doar soare prooroc,
cu oceanul de mai sus se scaldă
doar mâna dreaptă - cea caldă,
din stanga, de cade din pom
se aprinde totul stropit cu rom,
și, acesta e ultimul om.
nu stai, chiar nu mai e loc,
nu-ți închei nasturele-breloc,
te atacă iar norul de sub gene-
nu plânge, doar nu e vreme,
timpul sărat și drept se știe,
te așteaptă doar la obârșie,
și doar cu lumina lălâie.
chiar nu pleci, nu ai picioare,
nici aripi, nici tors, nici motoare,
nu-ncaleci un melc și vezi pustiu,
soare arde complet totul – auriu,
regrete te-apasă pe crucea piept
totul, mai degrabă, nu e corect,
cine mai vorbeste direct?
18 ianuarie 2020
back in business
s-a întors la viața mea,
cea cu durere si 'mnezie,
are cineva ambrozie?
purtați mănuși pe mâini,
nu certați căței puțini,
cereți apă-n farmacii,
eu merg iar pe pustii
cacealma jucați și voi,
făr'de os, cu totul goi,
mai rămâne chiar nimic
doar un cui și cam chircit
03 ianuarie 2020
Dolea
Care trec agale și amare,
Nu cer adânc, nu albastru
Doar ploaie și mult rupestru.
Îmbraci haina blană și restul
Ai recul la nasture, celestul,
Mai lasă-mi cuvântul, crezi tu-
Nu vreau să îmbrac tot pământu'
Cu rouă, cu soare, cu verde,
Cu marea, vai culoarea!
Permite-mi din nou permutarea...
Cruce priveliste peste pădure,
Lasă umbre mobile și crude,
Zburde în viteză și iar doare
Nu crapă în două, nu moare...
Sedusă ți-e arma și-n cătare
Ți-e inima mai răzbunătoare,
Nu-ți las mâna, n-o să tragi-
Sunt ultimi vulturi dragi
Sau, dacă vrei - colibri-n colivii
Noi mai suntem.. sau deja vii?
01 ianuarie 2020
A b doll
Asculți doar tot ce te pleacă.
Afară mai ploua sau nu,
De afară chemi doar tu.
Bășici pe creieri mai cresc-
Totul e mai curând firesc.
Nu crezi nici ieri sau măcar mâine
Ceva din tine a mai rămâne
Cap absurd plin de cruce,
Vrei vii vrei te duce,
Nu mai ai altfel de botox,
Doar unul verde, ușor detox.
29 decembrie 2019
con verduri
Iar te crezi rotund și creț
Nu am decât o credință pe lume
Vaca
Care iești tu
Hai cu mumforzii, să cânte muzica!
Hai să vorbim în contradictoriu cât de frumoasa e luna
Dar ai alta părere despre soare în mare?
High sa cucerim pădurile de soare, să ajungem stelele deosebite, să reînălțăm zmei peste castele.
Nu te asculta universul întreg
Adevăr vorbesc, simt cum mă învârt
07 decembrie 2019
To camp a mockingjay
Iarba e albă și albastră
De sus de jos din lateral
Te umflă vântul matinal.
Cortul rosu e încă ud
Curge căldura cu năduf
Pe jos e toată rușinea ta
Sursa sângele angoasa grea
Inima ca un cartof copt
Smulsă-i, tocată în opt
Ai scos-o și asta e tot
Mâine campezi în alt loc
11 octombrie 2019
avatar
11 septembrie 2019
ABan donII
Umple viața cu nesiguranță-
Nu mai suntem nici noi kgb,
Nu se mai tem nici ei degeaba.
Banii nu sunt gratis ca ieri,
Nici mâine nu o sa mai fie ca astăzi;
Indrugi uscate și nu-ți pasă-
Prospul cu flori ce te apasă.
Presiune ușoară în coapse și palmă,
Pulsează și în urechi, te miri,
Te doare, și rosu, și negru...
Albastru e-n Ochi și-n oglindă!
prn thc
15 august 2019
Abandon
Curață înaltul vieții lipsit de substanță-
Noi nu ajungem alte,
Noi nu visăm alte...
Alge verzi cu dungi de toate-
Ne înfășoară, ne omoară
Nu e mult până la soare,
Nu e, nu răsare.
Lampe multe și absurde
Tot în ochii tăi oriunde,
Nu mai e nici o problemă,
Nu mai e vreo dilemă.
01 iunie 2019
Crapace
pun pe vene sa le afunde,
Nu am lepră și nici ciumă,
De ce ascultă bass și afumă?
Tot ce văd prin gene blonde-
Cireși în floare ce-mi scuture
Prapuri negri - fluturi vii,
Nu-mi citiți iar Palahniucii.
Plați platani și globuri late
Lasere-n petreceri calde,
Moise încă ape mari desparte,
Fără concluzii, de departe
11 mai 2019
MMXIX
orice start poate fi doar sfarșitul unui ere chiar mai din elevație.
cum să mai umbli la rațiune și culori albastre,
dacă în minte sunt doar vraiște aruncate cuvintele-n glastre.
căpătați un nou ciocan și greu, și mare, și, mai ales metalic aurit-
oriunde vezi un cui fierbinte, poate fi un nou motiv de intervenit.
că pe unde umblă metalice arce, platoșe și alte zale.
dar va fi izbânda din sfirșitul zilelor scurse agale
thc this
06 aprilie 2019
Critica-ți
Poate chiar cu van der housing
Ai luat-o pe uleis că yesterdays
Mă mai urmărești mult moarte mea de alaltăieri?
Nu te cred. Nuie ți-e o provocare
Mă criticați ca pe Cristina, sau Ramona, nici nu le-ați cunoscut. Lepr..
Astăzi ești și mai dușmănit că ieri, mâine mai mult ca ieromonahul hristomon
Te gâbjesc ei
Nu mă urmărește nimeni
Auriți aici tot
Aiurim Maitreyi ta.
16 februarie 2019
tacerile
sa nu ascultați
miracolul,
muralul ce ne atacă,
sufletele și
cadavericele
vedeți acum
din pumn în drum
pedeapsa dreaptă
stîngu-l cum îl întorci...
fatalismele vieții
provocați din somn,
singuri mereu,
crutați timpul indecis-
nu-l omorîti-l!
13 decembrie 2018
runoutta cu ritm
un strigăt într-o lume nesfârșită,
mă arunc în praful urmei unei supernove banale.
totul e să nu mai lași pilaștrii să se mai înalțe,
să îi pună picioare soarelui din arșiță.
ascultă iar dezastrul -
are în el vocea întregii lumi
și ritmul ultim
09 noiembrie 2018
cadaveric
27 octombrie 2018
o țară română, română de tot
cuvîntul pe care aș vrea să-l folosesc,
să-mi vină să-l strig pe străzi
iar lumea să rîdă, praised be
încearcă să strigi tu ceva
încearcă, poți articula cum se cuvine
ce îți vine în minte?
nu-s decît 2 cuvinte...
șoptește-le încet de tot,
nu mai asculta nimic,
și mușcă din ele-
și miere, și albine
12 octombrie 2018
Olin
știm
cum era odată
da
cum poți
eram acolo în 43
rupe-mi coloana
colonu
rupe-mi revtrebu
seara vine ca o binecuvânnntare
din același registru
un 3 și 3 de 4
noi avem pe marele în noi
înlatul
înaltul
variații subtile
pe fața
hai
cu toții
ha ce glume
haicuolin-ul
04 august 2018
carusel
Se aduna-n riduri pierdute pe drumuri largi.
Noi suntem tot mai mult un cart,
Noi nu mai suntem de mult un mai.
Prieteni de ieri și de nopți pierdute,
Zile proaspete, mereu abrupte,
Haznale și alge fripte,
Vă rog mă iertați cu tot cu lupte.
Ritmuri corupte și corturi rupte,
Preturi pentru freze scumpe
Ne auzim din mers pe drumuri scurte
noi suntem cei fără lupe
void commander - game of mushrooms
28 iulie 2018
Acrobatii milenari
te apuci de limbi noi să înțeleg
întelegemini ceva, complexi și de toate știe cine
nu se pot descifra chestiunile fără logică
așa-mi și sunt limbile care nu există defapt
rămășițe care aproape că s-au afirmat printre semeni
semenini
am fi vrut sa rămînem peste veacuri
sau viacuri
s-au apus ele
ie-le-n samă și nu renunța, prima...
vai
putem și să fredonăm ceva nou, da? negreala aia cum îi zicea?
/ dar nimeni nu intelege, nu e ce
-să-l lași în pace pe wta
a, ars politica
variații și lucruri pline de importantă
impolitețuri și complezențe fără sens
nimic nu e ce este
cuvinte ample
ieșit
cuvinte stupinde
iesinde din minde
gata, rușine
14 iulie 2018
cămilele IoI
...? Ar fi nevoie în sfârșit de astfel de oameni pentru că indignații nu mai au răbdare.
cu considerațiune,
wta....
cunoașteți începutul. toată lumea își amintește. dar a fost o tragedie și nimeni nu vorbește despre asta. toată lumea l-a mestecat prea mult în interior și se vede că nu a trecut peste: basculada, furia nemărginită, prima piatra aruncată, jandarmi înfrânți de frica poporului, prima lovitură în figura îndârjită. ioi! ciuma rosie, ciuma rosie!...
cunoașteți ce a urmat apoi. forțele au ieșit în stradă. poliția a ieșit în stradă. mmmilitarii au ieșit în stradă. paramilitarii au ieșit în stradă. medicii au ieșit în să ajute. propaganda a înflorit în strada. rusia se împlică, china se împlică, ue se împlică, sooroși e de vină, transnistria se implică și ea, nici măcar peștii de la Marea Neagră nu stau deoparte, iar ungurii dau cu bombe, bulgarii litoral pănă la Tulcea vor, galiția ar crește și ea, iar strada suferă. ciuma rosie, ciuma rosie..
cunoașteți că nimic bun nu s-a întâmplat. știti că nu merita. dar asta a fost și lumea nu a putut trece peste. durerea e prea mare, rusinea e prea mare, hăul căscat e prea mare. poate trebuia altfel. poate mai trebuia si înainte niște discernământ.
Cămilele sunt o specie de animale foarte demnă, dar până când?
27 mai 2018
Deprimantilor
voi impinge șina trenului cu dârzenie
voi intona imnuri orientale cu patos
voi?
headphones on
03 martie 2018
Și adorat
Nu ni se spune așa!
Spuneți deci
Care fost o dată din mare vita de nobil
Cântați aici
Am vrea să avem pe piept doar roze și mulți crini
Acum noi
Aveți doar dreptate și curaj, va înfățîșățî în fata acestui mare consiliu cu mari așteptări, va așteptăm din vechimi și viitorumi
Am zis noi
Aveți dreptate, sunteți noi, actuali, prezenți și
Nu goi
Dar plini cu bunătate și bogății, etimologic, etic, amplu vizionar in culoarea unui cald cad(av)ru. Să dezvolt, să nu las așa, noi cei ce ne lovim permanent între rânduri. Cei ce coacem lănci-n focuri și jaratece să venim cum suntem. Ne mai poate opri cineva?
ne certi?
dar să avem destul, și putere, să vă aducem.
am vrea
și noi
31 ianuarie 2018
ametit
cu vîntul te joci dar nu semeni nimic
în vîntul meu
și pe muzica mea...
dar de sub asfalt răsar iar
boboci de flori,
dorinți și dinți.
mușcă iar dinmini
dimineți de primavară
culeși și îmbrățișați
în sfîrșit prieteni
carapace ireală
12 octombrie 2017
variat
08 septembrie 2017
dar recalcitrant
ce?
.. cum să cucerim mici...
iar mâncare, iar meschinării
.. citadele ascunse
în colțuri întunecate
.. da, nu doar, adică sunt și necunoscute
și misterioase atunci, vai
.. cu elan pot povesti despre ele
știu, plictis
a, mereu..
eu/
mere și eu. bună plăcinte
iar dezacorduri
.. și dezacoarde, avem de toate cu mere.
mai ai nebuloase?
19 iulie 2017
și orașe moarte
02 iulie 2017
o tara de sate goale
04 iunie 2017
Și Lumi virtuale
Llumea e in permanenta schimbare. e un adevăr atât de cunoscut încât folosind o tastatură virtuală cu predicție nu a trebuit să tastez mai mult de 6 litere pentru a scrie prima propoziție. cui ii pasă,
trecut pe o tastatură reala totul e mai simplu
Totul (dar absotul lotul) însă e Relativ. După o lună de la evenimentele descrise și petrecute mai sus pot susține că telefonul și predicția de pe telefon își manifestă în continuare abilitățile de predicție cu acuratețe și bunăvoință.
Lumea e în pericol. 5 @tingeri și 6 morți.
Lumea e mereu la fel. 6 atingeri și 10 * politicieni corupți.
Lumea accepta revoluția. 9 atingeri și nicio șansă.
Bazat pe cele de mai ( mai - superb anotimp (bazat pe observațiile unui mare vizonar local )) sus ne putem da seama cum scrie populația vorbitoare de limba română. (sau doar eu o fack)
Incercați, impărtășiți și schimbați viitorul.
da, știu ne cam place treimea. dar stiu ne schimbăm permanent.
antilyrics for people
03 iunie 2017
ici
- numele meu nu este emergescu, dar pot zice că îmi place pizza napolitană și vinul niegru.
În fiecare seară beau vin în alt oraș. mâncărurile sunt selecte, cheltuielile suportate de china, iar doamnele înțelegătoare. viața mea se petrece in jurul a trei cockteiluri lungi, trei mimoze amare și o șampanie semicaldă, câte o pereche de picioare lungi, ușor trecute și un șir lung de gânduri negre apoi. românia îmi e mai departe decât viața intrauterină. nu simt vreun gol, nu simt vreo lipsă. atât că nu asta am vrut vreau o tara ca afară și pentru ei dimineața aceasta a alergat mai puțin decât de obicei. a simtit ca viața curge pe lângă el. vântul nu e decât o manifestare dubioasă a fluidului numit aer. get smart emergescu pe valea verde nu era nimeni. tipic, orașele necunoscute așa se manifestau în fața lui. rebergean în efect. o viață semisuperficială și îndestulată e totusi mai bine, o viata mizera si superficială e mai rău. long live paul einsteinul. am in minte trei cuvinte iar valea verde iar mă minte
p.s.vibradevară