25 ianuarie 2020

lear



nu vii, mai degrabă chiar deloc,
în dar cerne doar soare prooroc,
cu oceanul de mai sus se scaldă
doar mâna dreaptă - cea caldă,
din stanga, de cade din pom
se aprinde totul stropit cu rom,
și, acesta e ultimul om.


nu stai, chiar nu mai e loc,
nu-ți închei nasturele-breloc,
te atacă iar norul de sub gene-
nu plânge, doar nu e vreme,
timpul sărat și drept se știe,
te așteaptă doar la obârșie,
și doar cu lumina lălâie.


chiar nu pleci, nu ai picioare,
nici aripi, nici tors, nici motoare,
nu-ncaleci un melc și vezi pustiu,
soare arde complet totul – auriu,
regrete te-apasă pe crucea piept
totul, mai degrabă, nu e corect,
cine mai vorbeste direct?









Architects - Hereafter

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu