Deprimantilor

revin în minunata țară deprimanta. noi toți care ne aflam într-o masă de aer masochistă. cine ne mai crede în stare să ieșim din pieile de măgar și să ne îndreptăm privirile spre... ceva

nu cred. nu mai cred. zambete tot mai cariate mă vâneaza constant. halena ce o eliberează mă intoxică și îmi dă senzație de greață tot mai acută.

vai, dar nu mă credeți pe cuvânt, cuvântul poate înșela. mergeți undeva, oriunde chiar așa,

ma ingrozesc, nu ești nicăieri in siguranță. pe străzi te lovesc mirosule subterane, pe drumuri - cele din capătul gradinii, în grădiniți cele din țipetele nepermise, în școli din întunicimea minților masate ușor. 

unde ni-e lumina?

mi se-n 'nalță domnul peste diacritice și critice și mi le lovește între ochii triști de îi sare cât colo perechea în plus de sticlă

vai așa merita 'telectualul 

ești din alt film...

sunt din aceasta prezență diformă, mă dor articulațiile coloanei dar nu mă ridic, promit. voi purta sacii cu nisip cu loialitate
voi impinge șina trenului cu dârzenie
voi intona imnuri orientale cu patos
voi?


headphones on